Intime Gânduri

Cărțile scrise de mine sunt bucăți rupte din inima și imaginația mea. Se spune că într-o viață omul trebuie să-și construiască o casă, să planteze un pom, să facă un copil și să scrie o carte. Din patru am bifat până acum trei. Și cum mă leg fără să vreau de simbolistică și numerologie, menționez că trei sunt și cărțile pe care le-am semnat până în prezent: „Jurnal de Amintiri”, „Viceversa” și „Scrisoarea domnișoarei S.”.

„Jurnal de Amintiri”

Debutul meu literar a fost marcat de publicarea, în anul 2017, a volumului autobiografic „Jurnal de Amintiri”. Am scris o carte pe care sufletul meu o cerea scrisă în acel moment. De atunci, dintr-un avocat și un autor care poartă un suflet de artist am devenit, la propriu și la figurat, o carte deschisă pentru oricine și-a dorit „să mă citească”.

„Corina Marinescu s-a născut în inima Transilvaniei și dacă Transilvania e inima României, atunci ea s-a născut în inimile noastre.”

– Vasile Poenaru, editor la Editura Coresi.

Și dacă un întreg volum nu a fost suficient pentru a mă descoperi, poate interviul pe care l-am acordat pentru Booknation, în anul 2018, va răspunde la unele curiozități.

În Capitolul XII intitulat „Întrebări fără răspuns” din volumul „Jurnal de Amintiri”, am realizat că „Am pornit acest demers literar pentru a mă redescoperi, dar tind să cred că nu am fost nicicând pierdută. Știu cine sunt și ce îmi doresc, știu ce am făcut și ce urmează să fac”. Și ceea ce mi-am dorit să fac a fost să scriu.

„Viceversa”

Primul meu roman de dragoste, publicat în anul 2018 alături de editura Coresi, a dezgolit iubirea mea pentru literatură. „Viceversa” a fost inspirat dintr-o poveste de iubire reală și acest fapt a adus volumului o sensibilitate aparte.

Tema pe care am tratat-o în roman este strâns legată de realitatea în care trăim, însă pentru mulți dintre noi pare scenariu de film. Sunt sigură că toți cei patru, mă refer la cei care mi-au servit drept sursă de inspirație și care s-au transpus în personajele acestei cărți, s-au emoționat teribil când au lecturat cartea. Sper ca aceeași emoție să o trăiască toți cititorii.

Sunt conștientă că acest roman nu este despre poveste, ci despre conversația pe care o stârnește și de aceea insist să spun că în proporție destul de mare, cartea este ficțională, dar are la bază o poveste care merita să fie scrisă. 

„Viceversa este o poveste plină de neprevăzut. O poveste care are puterea să te țină cu sufletul la gură și care te face să simți tot ce simt personajele”.

– Ema Poterasu, redactor la booknation.ro.

Achiziția volumului „Jurnal  de Amintiri” și a romanului „Viceversa” se poate face accesând site-ul librăriei online Coresi.

„Scrisoarea domnișoarei S.”

În anul 2019 am lansat cel de-al doilea roman de dragoste intitulat „Scrisoarea domnișoarei S.”, o carte publicată sub egida editurii Libris Editorial, care îmbină într-un fel stilurile cărților precedente.

De ce am ales să scriu un alt roman de dragoste? Răspunsul meu este simplu: din şi pentru iubire. Iubirea, această forță puternică nevăzută, se află, așa cum a declarat Einstein, în spatele oricărui fenomen care are loc în univers. Am scris despre acest subiect în articolul “Totul se întâmplă din iubire”, publicat în cadrul blogului meu şi acolo am concluzionat astfel: “Din iubire scriu, din iubire s-a născut romanul „Scrisoarea domnișoarei S.” și din iubire sper că-l veți lectura cu drag“.

Cartea „Scrisoarea domnișoarei S.” poate fi achiziționată de site-ul librăriei online Libris.ro.

„Un roman delicat, pe care îl îndrăgești de când admiri grafica coperții cu mașina veche de scris, un roman cu personaje pe care dorești să le cunoști pas cu pas și să te transformi într-un călător care simte parfumul dragostei la mii de kilometri depărtare”.

– Antonela Sofia Barbu, recenzie pentru blogul antonelasofiabarbu.ro.

Proiecte viitoare

În prezent scriu scurte articole pentru site-ul meu, intitulat sugestiv „Intime Gânduri”. Scriu când am ceva de spus, când îmi doresc să împărtășesc o experiență, o informație, o rețetă. Scriu când mă simt inspirată, când rânduri întregi mi se plimbă în minte și se organizează singure în articole sau în capitole. Fără program, fără presiune, fără așteptări.

Știu când mă așez la masa de scris, dar nu știu când o să mă ridic sau ce formă va prinde ideea mea. Așa că las viitorul să mă surprindă. Fără planuri, doar cu fericire.

Imaginea de referință și cea din articol îmi aparțin.