Jurnal de Amintiri
„Scriind cartea am permis amintirilor să existe și în alt loc decât în mintea mea.” – Corina Marinescu
INFO: Cartea poate fi achiziționată exclusiv online aici!
„Am pornit acest demers literar pentru a mă redescoperi, dar tind să cred că nu am fost nicicând pierdută. Știu cine sunt și ce îmi doresc, știu ce am făcut și ce urmează să fac.
Trăiesc normal, dar simt și sper diferit. Sunt un suflet care rătăcește printre iluzii și dorințe. Deseori visez la ceea ce poate fi și trec pe lângă ceea ce este, fără să-mi dau seama. Iubesc viața, arta, muzica, animalele. Sunt profund recunoscătoare pentru tot, toate, toți. Am adunat valori și principii care ar trebui să stea la baza educației fiecărui om. Și totuși, unele reguli sunt făcute pentru a fi încălcate. Ador să visez cu ochii deschiși, să mă desprind de realitate și să-mi creez o lume proprie, de aceea visez în culori, dar trăiesc în nuanțe de gri. Sunt creativă și cu toate că încă mă regăsesc într-o bulă protectoare inspirația îmi este hrănită de realitatea în care trăiesc. Sunt copilăroasă și lupt zilnic să nu-mi pierd naivitatea. Trăiesc ca un copil, sufăr ca un adult. Am fost rănită la propriu și la figurat, am suferit mult, dar tocmai aceste experiențe m-au întărit și m-au făcut ceea ce sunt. Veșmântul mi-a fost în doliu o perioadă, însă sufletul va rămâne toată viața. Am plâns până ce nu am mai avut lacrimi de irosit, am fost dezamăgită și supărată. Asemeni unei oglinzi sparte, chiar dacă inima mi-ar fi lipită la loc, imaginea tot s-ar vedea distorsionată. Am împrăștiat și am adunat venin, iar apoi am învățat să sădesc și să culeg dragoste. Iubesc și sunt iubită. Cu toate că nu mă încadrez în tiparele perfecțiunii, consider că sunt cea mai frumoasă în ochii celor care mă iubesc. Am suferit în limite normale, dar nu m-am declarat nicicând învinsă. Sunt fragilă, dar mai puternică decât am crezut. Am încercat să-mi găsesc destinul până ce destinul m-a găsit pe mine și cu toate acestea, pentru că trăiesc, încă merg cu șiretele desfăcute sperând să nu mă împiedic. Am colecționat amintiri prețioase, motiv pentru care toate amintirile despre cei dragi îmi sunt tatuate în inimă și în minte. Pentru că îmi doresc ca toate cele scrise să nu piară odată cu timpul, am editat acest volum, pentru că, de ce nu, până și monologul trebuie să fie ascultat de cineva. ”. – Corina Marinescu „Jurnal de Amintiri”, Capitolul XII Întrebări fără răspuns
„Corina Marinescu s-a născut în inima Transilvaniei și dacă Transilvania e inima României, atunci ea s-a născut în inimile noastre.” – Vasile Poenaru
Galerie FOTO: Prezentare de carte Mediaș – Casa Schuller iunie 2018
