Intime Gânduri

Intimele mele gânduri se îndreaptă astăzi spre povestea acronimului uitat. O istorisire scurtă dar valoroasă, despre pierdere și regăsire, despre memorie și despre viață.

Mi-am notat într-un tabel, în urmă cu aproape un an, o prescurtare pe care doar eu aș fi putut-o descifra. Un acronim simplu. Când am ajuns în dreptul acestuia, după ceva timp de la creare, am uitat complet de la ce vine, neexistând nicio legendă la document. Așa că, timp de câteva luni, m-am tot întrebat ce a vrut să zică autorul, în cazul meu: ce am vrut eu să evidențiez?   

Oricât de inteligent ar fi fost AI-ul, n-ar fi putut dezlega enigma. L-am întrebat și s-a dat bătut. Și aproape că și eu am renunțat la a mă mai întreba ce reprezintă cele trei litere scrise cu majuscule. Totuși, n-am făcut-o. Când mă macină un gând, la momentul potrivit, îi găsesc dezlegarea.

Mi-a trebuit o zi întreagă fără internet, perioadă în care am lucrat old school, ca să mă prind. A fost atât de evident de la ce vine prescurtarea mea, încât am început să mă întreb: am probleme cu memoria? Să reîncep să iau suplimente, ca în facultate când mă pregăteam intens pentru sesiune? Sau depind prea mult de tehnologie și am nevoie de un alt detox digital?

Long story short. Acronimul era o trimitere la titlul unui alt document din seria la care lucram, dar mai important este faptul că s-a dovedit a fi o trimitere la un reality check.

Trăim într-o lume în care ne bazăm mult pe tehnologie și nu ne mai folosim mintea și memoria la capacitatea ideală.

Așa se face că, în cazul meu, povestea acronimului uitat este povestea regăsirii mele. Eu sunt cea care gândește și se exprimă, eu sunt cea care experimentează și rememorează, eu sunt cea care trăiește și creează.

Imaginea de referință este preluată de pe https://pixabay.com/ro/.