Omul este singurul monstru de care trebuie să ne temem
În această perioadă se spune că luptăm împotriva unui dușman invizibil. Însă adevăratul monstru ne apare în fața noastră și, uneori, în oglindă. E palpabil și extrem de periculos. Omul este singurul monstru de care trebuie să ne temem, chiar și în timpul pandemiei.
Ce este de fapt pandemia, dincolo de definiția științifică? Este răzbunarea naturii, este karma care se abate asupra celor vinovați, este modalitatea Universului de a explica oamenilor că greșesc și trebuie să se îndrepte. Și da, toți suntem vinovați.
Ne pare rău că mor mii de oameni din cauza virusului COVID-19. Și e normal să ne simțim triști. Avem compasiune. Suntem umani. M-am rugat mult pentru ca oamenii să-și regăsească sentimentele astea. Dar mă întreb, unde ne este compasiunea când vine vorba de alte ființe, care și ele vor să trăiască? Da, mor oameni. Dar miile de oameni care mor astăzi nu se compară deloc cu milioanele de animale care mor zilnic doar ca să deservească oamenii.
Și motivul pentru care acum mor oameni sunt tot oamenii. Experții în zoologie și virusologii au declarat că atunci când animalele sălbatice sunt amenințate prin distrugerea habitatului, sunt vânate sau se regăsesc în fața morții iminente, sistemul imunitar le este provocat să facă față agenților patologici prin înmulțirea infecțiilor pe care le poartă. Astfel, piețele de animale și de cărnuri pot deveni epicentrul unui amestec terifiant de virusuri.
Deci în mod sigur nu liliecii sacrificați în Wuhan poartă vina pentru pandemia de coronavirus, ci oamenii care pun în pericol sănătatea tuturor pentru scurtele plăceri culinare.
Ni se spune să stăm în casă pentru binele nostru. Distanțarea socială pare să fie singura cale de a lupta contra acestui virus necruțător. Și da, stăm în casă până ce viața noastră nu va mai semăna cu cea din filmele (Contagion din 2011, Pandemic din 2016) și serialele (Containment din 2015) la care ne uităm.
Totuși, unii se simt acasă ca animalul în cușcă. Serios? Acum simțim și noi pentru o perioadă ce simt mereu animalele din ferme, de la zoo, din acvarii și din pet shopuri și nu ne convine. Țara arde și baba se piaptănă. Deși străzile ar trebui să fie pustii și magazinele goale, lumea se plimbă pe afară nestingherită, de parcă știrile pe care le urmărim sunt doar un coșmar pe care îl putem învinge dacă nu-i dăm importanță.
Unii spun că trăim începutul sfârșitului. Dar acest moment nu a demarat acum ci cu fenomenele, evenimentele și acțiunile la care am contribuit direct sau indirect.
Îmi doresc ca lumea să revină la normal. Dar ce e normal pentru noi? Să se stingă o planetă sub picioarele noastre, să sufere pentru noi ființe nevinovate sau să contribuim la extincția lor? Ne-am plasat în fruntea piramidei fără drept, ne credem ființe superioare, însă abia acum populația a învățat să se spele corect pe mâini. Dacă înainte ca pandemia să se instaleze pe tot mapamondul mi se spunea că mă spăl prea des pe mâini, iată că acum nimeni nu mai îndrăznește să-mi facă acest reproș. Ba chiar toată lumea este încurajată să se spele mai des pe mâini, să-și dezinfecteze casa și să fie mai precaută în ceea ce privește contactul cu lumea exterioară.
Mi-e teamă că omenirea nu va învăța nimic nici de această dată. Gripa spaniolă din 1918, gripa aviară H5N1 din 1997 (ajunsă în România prin 2005), gripa porcină A/H1N1 din 2009, epidemia de SARS din 2003 și cea de MERS din 2013 nu au fost suficiente pentru ca oamenii să facă demersurile necesare pentru a evita pandemia de COVID-19 din acest an. Însă istoria nu trebuie să se mai repete.
Și ce au în comun toate aceste virusuri? Consumul de animale. Deci ce trebuie să evităm? Te las pe tine să răspunzi! 90% din virusuri provin de la animalele care nu știu ce arme letale posedă și care în mod inconștient le răspândesc ca mecanism de autoapărare. Virusurile sar de la cei abuzați la abuzatori. De ce? Pentru că merităm! Pentru că în loc să respectăm ecosistemul abuzăm de tot din jurul nostru, pentru confortul și egoismul care ne caracterizează. Pentru că ne gândim la bunăstarea imediată și mai puțin la consecințe.
Empatia față de animale trebuie să existe, dacă ne dorim să existăm și noi. Consumul de carne și produse lactate nu ar mai trebui încurajat, într-o perioadă în care ne putem asigura hrana din produse ce nu sângerează. Dacă vrem să trăim trebuie să lăsăm și pe alții să trăiască. E simplu! Viitorul e vegan!
Dar oamenii nu învață lecțiile pe care viața ni le predă și nu sunt pregătiți pentru examenul fulger de după vacanță. În mijlocul pandemiei sunt abandonate și omorâte foarte multe animale de companie, din pură prostie și răutate, ori angajamentul pe care o persoană și l-a luat față de un animal nu se oprește atunci când e greu. Animalele de companie nu pot transmite coronavirusul la om, dar chiar dacă ar putea nu se justifică abandonarea acestora. Păcat că omul, în loc să-și înțeleagă greșelile, continuă să le repete și să comită altele și mai grave, chiar și atunci când natura îi aplică pedeapsa binemeritată.
Comportamentul uman trebuie să se schimbe. Adevăratele valori și principii trebuie să renască și să paveze o viață demnă pentru noi toți. Însă schimbarea trebuie să plece din inimile tuturor.
Într-adevăr, omul este singurul monstru de care trebuie să ne temem, dar până și monștri se pot schimba. Am încredere că lumea se poate schimba, pentru binele nostru. Am încredere în noi! Totul va fi bine! Aleg să văd partea plină a paharului. Și atunci observ că zilele astea planeta respiră din nou și sunt fericită.
Imaginea de referință este preluată de pe site-ul www.pixabay.com.